Genetica și dieta

Descoperirile recente în genetică au demonstrat existența unor gene direct responsabile pentru felul în care răspundem la diferite tipuri de diete. Oare de acum înainte nutriționiștii vor cere o analiză a ADN-ului pentru a crea un regim personalizat, care să funcționeze?

Unele femei recunosc că, după ce entuziasmul monogamiei dispare și nimic nu mai este atât de nou și de interesant, au fantezii în timpul actului se­xual în legătură cu un alt bărbat. Problema apare atunci când, din nemulțumire față de propria imagine, femeia își imaginează că ea este altcineva. Trebuie să recunoaștem, fetelor, că de multe ori ne uităm în oglinda din baie și descoperim că lumina fluorescentă a becului eco-friendly nu este chiar atât de prie­tenoasă.

Câteodată, parcă cearcănele, ridurile și forma ciudată a corpului, care începe să semene din ce în ce mai mult cu cea a mamei ne face să vrem să fim altcineva. Eu, personal, în zilele în care nu mă simt bine cu mine știu că am 2 variante de reacție: fie mă duc să-mi cumpăr o pereche de pantofi ridicol de scumpi, fie (varianta recomandată în recesiune) mă descarc pe primul funcționar public cu atitudine nepotrivită sau pe vreo casieră plictisită de la un boutique, care îmi spune pe un ton recalcitrant că nu are să-mi dea rest și să mă duc să schimb bancnota altundeva.

OK, nu e frumos, dar funcționează. Orice ar fi, înainte să intri în vreo depresie pentru că dieta miraculoasă care a făcut minuni în cazul prietenei tale te-a adus în pragul disperării, trebuie să știi că ultimele cercetări în domeniul geneticii au stabilit că forma corpului și felul în care fiecare individ răspunde la un anumit tip de regim depind de anumite gene.

Descoperirea ADN-ului a reprezentat un pas important în înțelegerea mecanismelor multor boli. Există un număr larg de afecțiuni despre care se cunoaște că au o componentă genetică în transmiterea lor. Ultimul deceniu a mai marcat un salt important în știință – proiectul genomului uman, prin care fiecare genă a fost identificată împreună cu efectul ei asupra organismului.

Cu toate acestea, oamenii de știință încă nu pot explica de ce dintre anumite persoane cu fond genetic ase­mănător, precum gemenii de exemplu, unele fac anumite boli, altele nu, de ce unii oameni cu regimuri alimentare bogate în grăsimi nu fac totuși boli de inimă, în timp ce alții, cu un stil de viață sănătos, au colesterolul ridicat. În urma studiilor recente, cercetătorii au descoperit 4 gene care ar influența metabolismul uman.

Studiul publicat de Public Library of Science Journal & Genetics confirmă faptul că 4 variații genetice pot determina viteza cu care organismul uman asimilează substanțele din alimente. „Dacă se descoperă modul în care organismul desface moleculele nutrienților, din care se vor produce apoi celule, țesuturi și energie, pe viitor îngrijirea medicală s-ar putea îmbunătăți”, este părerea cercetătorului Karsten Suhre de la Centrul Helmholtz din München.

Această descoperire va conduce la servicii personali­zate de terapie, iar pe baza informațiilor despre metabolismul pacientului, obținute din analizele genetice, se vor prescrie tratamente eficiente, mai ales în cazul bolilor cardiovasculare sau al problemelor legate de greutatea corporală. Astfel, a apărut o nouă știință numită nutrigenomica și care studiaza efectul nutriției la nivel molecular, genetic. Totul pornește de la ideea că în ADN există o serie de gene care cresc riscul pentru anumite afecțiuni (precum cele cardiace, cancer sau diabet).

Oamenii de știință au încercat să ne sugereze cu mult timp în urmă că ceea ce mâncăm poate deveni o armă cu 2 tăișuri: pe de-o parte poate stimula activitatea acestor gene, conducând în cele din urmă la boli sau, din contră, le poate suprima, având un efect protector. Cunoscând modul în care principiile active din hrană ne influențează la nivel molecular și genomic, specialiștii vor putea face recomandări individualizate. Deocamdată, nutrigenomica se află încă la începutul unui drum lung, însă cercetătorii sunt de părere că unele rezultate palpabile vor veni în viitorul apropiat.

Descoperirile recente, orientate îndeosebi spre bolile grave, și-au găsit aplicabilitatea și în menținerea greutății. Deja o clinică reputată din SUA analizează mostre de ADN trimise de diferite persoane și recomandă o dietă care maximi­zează șansele de slăbit și menținerea greutății optime.

Ideea că dimensiunile corpului sunt influențate de factori genetici nu este nouă, însă câștigă din ce în ce mai mult teren pe măsură ce oamenii de știință aduc noi informații cu privire la cele aproximativ 600 de gene implicate în controlul greutății. Până acum, s-au identificat 7 gene considerate importante. Una dintre ele, GNB3, controlează sensibilitatea organismului față de insulină, hormon care joacă un rol deosebit de important în formarea depozitelor adipoase.

Persoanele cu această genă sunt sfătuite să reducă nivelul insulinei din organism adoptând o alimentație săracă în glucoză. Unii sunt programați genetic să ardă mult mai multe calorii decât alții, dar până la urmă, cea mai importantă descoperire în nutriție ar fi controlul insulinei, care, pentru a menține nivelul energetic ridicat, stimulează organismul să de­po­ziteze glucoza sub formă de țesut adipos, pentru „vremuri negre” (adică atunci când te hotărăști că înfometarea este soluția pentru a pierde din greutate).

Într-un studiu publicat în Journal of the American Medical Association, Dr. David Ludwig, director al programului pentru studiul obezității la un spital din Boston, împreună cu echipa sa, a ținut sub observație un grup numeros de subiecți, pentru a studia modul în care nivelul insulinei influențează felul în care aceștia răspund la diferite tipuri de diete. Astfel, au observat că persoanele care secretă rapid o cantitate mare de insulină după un consum de zaharuri tind să depună strat adipos în jurul taliei – au o constituție sub formă de măr. Persoanele care secretă mai puțină insulină tind să depună grăsimi în jurul soldurilor.

Studiul a demontrat că subiecții cu nivelul ridicat de insulină nu au răspuns la dietele restrictive în calorii și grăsimi, dar au avut rezultate spectaculoase la cele cu aport glicemic scăzut. Indivizii cu nivelul scăzut de insulină au răspuns relativ pozitiv la orice tip de dietă, dar au reușit la fel de repede să repună acele kilograme în plus atunci când au renunțat la regim. Pe termen scurt, la ambele categorii de persoane, dieta Atkins s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Se pare că un simplu test de sânge poate determina nivelul insulinei și poate ajuta nutriționiștii în găsirea unui regim care să funcționeze pentru fiecare individ în parte.

O altă genă descoperită recent, NPY, este responsabilă pentru senzația de foame și explică de ce unele persoane au un apetit mai mare decât altele. Specialiștii consideră că posesorii acestei gene trebuie să consume mese dese și sărace în calorii (fructe și legume), pentru a-și potoli foamea pe parcursul zilei.

Gena Beta3 stimulează formarea depozitelor adipoase la persoanele sedentare, ceea ce înseamnă că exercițiul fizic regulat este obliga­toriu în cazul lor. „Suntem la fel, dar totuși atât de diferiți, iar studiile de­mon­s­trează ce impact dramatic poate avea dieta asupra sănătății. Astfel, simptomele timpurii ale unor posibile boli pot fi depistate la timp”, afirmă John Eady, cercetător la Institude of Food Research din Anglia, unde s-au făcut nenumarate studii asupra procesului prin care sunt activate genele pentru a crea proteine, care la rândul lor îndeplinesc nenumărate funcții în organism.

Este cât se poate de clar că nici o dietă nu poate avea aceleași rezultate la fiecare individ, indiferent cât de apreciată este. Fie că alegi un regim sărac în carbohidrați, grăsimi sau glucoză, singura modalitate prin care pierzi din kilograme este să arzi mai multe calorii decât consumi. Se pare că suntem mai complicați și mai diferiți decât credem, iar viitorul în ceea ce privește alimentația și prevenirea bolilor sună puțin a Sci-Fi.

Un lucru este cert: în viitor, specialiștii ne vor spune dintr-o simplă analiză a ADN-ului bolile la care suntem predispuși și ne vor recomanda un regim de viață personalizat, pentru a preveni bolile sau problemele legate de metabolism. Până atunci, însă, nu ne rămâne decât să facem tot posibilul să ducem un stil de viață sănătos și, pentru menținerea greutății optime, să mâncăm echilibrat.